Diagramele Venn sunt metoda grafică prin care verifici dacă un silogism este valid. Desenezi trei cercuri care se intersectează, câte unul pentru S, P și M, reprezinți pe ele doar informația din premise și apoi te uiți dacă desenul conține deja concluzia. Dacă da, silogismul e valid; dacă nu, e nevalid. Nu există „aproape valid”.

Cum se reprezintă cele 4 propoziții pe diagrama Venn

Ideea de bază: hașura înseamnă „regiune goală”, iar × înseamnă „aici există cel puțin un obiect”.

PropozițiaCe afirmăCum o reprezinți
SaP – Toți S sunt PNu există S în afara lui PHașurezi partea din S care e în afara lui P
SeP – Niciun S nu e PNu există S care să fie PHașurezi intersecția dintre S și P
SiP – Unii S sunt PExistă cel puțin un S care e PPui × în intersecția dintre S și P
SoP – Unii S nu sunt PExistă cel puțin un S care nu e PPui × în S, în afara lui P

Dacă nu mai ești sigur pe formele A, E, I, O, recitește propoziția categorică. Nu confunda diagramele Venn pentru silogisme cu diagramele Euler de la Subiectul I: acolo reprezinți raporturi între termeni prin poziția cercurilor, aici cercurile se intersectează mereu și informația se pune prin hașură și ×.

Cele 8 regiuni

Trei cercuri care se intersectează împart planul în 8 regiuni. Le numerotăm ca să putem vorbi despre ele (P̄ înseamnă „în afara lui P” etc.):

RegiuneaConținutNotație
1doar SS M̄ P̄
2doar PS̄ M̄ P
3doar MS̄ M P̄
4S și P, fără MS M̄ P
5S și M, fără PS M P̄
6M și P, fără SS̄ M P
7în toate treiS M P
8în afara tuturorS̄ M̄ P̄

Convenția obișnuită: S în stânga sus, P în dreapta sus, M jos, la mijloc. Notează-ți numele cercurilor pe desen.

Rețeta în 5 pași

  1. Scrie silogismul în formă standard și identifică S, P, M (vezi structura silogismului).
  2. Desenează trei cercuri care se intersectează și etichetează-le.
  3. Reprezintă întâi premisa universală (hașură). Dacă ambele sunt universale, le reprezinți pe amândouă.
  4. Reprezintă premisa particulară (×). Dacă regiunea în care ar trebui pus × e împărțită de al treilea cerc în două zone, iar una e deja hașurată, × merge în cealaltă. Dacă ambele zone sunt libere, × se pune pe linia dintre ele.
  5. Nu desena concluzia. Citește-o: este deja reprezentată? Dacă da, valid; dacă nu, nevalid.
Atenție

Cea mai frecventă greșeală este să desenezi și concluzia, după care diagrama „confirmă” orice. Pe diagramă intră doar premisele.

Exemplul 1: Barbara (valid)

MaP   Toate mamiferele sunt vertebrate.
SaM   Toți delfinii sunt mamifere.
SaP   Deci toți delfinii sunt vertebrate.

Exemplul 2: AAA-2 (nevalid)

PaM   Toți câinii sunt mamifere.
SaM   Toate pisicile sunt mamifere.
SaP   Deci toate pisicile sunt câini.

Exemplul 3: Darii (valid, cu premisă particulară)

MaP   Toți poeții sunt artiști.
SiM   Unii profesori sunt poeți.
SiP   Deci unii profesori sunt artiști.

Dacă ai fi pus întâi ×, n-ai fi știut dacă merge în 5 sau în 7. De aceea ordinea contează.

Exemplul 4: AII-2 (nevalid, × pe linie)

PaM   Toți poeții sunt artiști.
SiM   Unii profesori sunt artiști.
SiP   Deci unii profesori sunt poeți.

Exemplul 5: Festino (valid, concluzie negativă)

PeM   Niciun pătrat nu este cerc.
SiM   Unele figuri de pe tablă sunt cercuri.
SoP   Deci unele figuri de pe tablă nu sunt pătrate.

PeM hașurează intersecția P–M: regiunile 6 și 7. SiM cere × în 5 sau 7; 7 e hașurată, deci × în 5. SoP cere × în S în afara lui P (1 sau 5): este în 5. Valid.

Cazul special: Darapti și presupoziția existențială

Pentru Darapti (MaP, MaS ⊢ SiP) hașurezi regiunile 3, 5 (din MaP) și 3, 6 (din MaS). Din M rămâne liberă doar regiunea 7, dar nu e niciun × acolo, iar SiP cere un ×. Pe diagrama standard modul iese nevalid. Devine valid doar dacă presupui că M nu e vid și adaugi × în singura regiune rămasă din M. Despre aceste moduri condiționate găsești mai multe în lista modurilor valide; la examen urmează ce cere enunțul.

Cum apare la BAC

La Subiectul al III-lea, cerința A, verificarea prin diagrame Venn a două silogisme valorează 2 × 3 puncte, iar decizia privind validitatea încă 2 × 1 puncte. E una dintre cele mai „sigure” zone de punctaj dacă lucrezi curat: etichete pe cercuri, hașură clară, × poziționat corect, și o propoziție finală de tipul „Silogismul este valid, deoarece regiunile … sunt hașurate de premise.” Vezi și ghidul complet pentru Subiectul al III-lea.

Sfat

Pe foaia de examen, scrie lângă diagramă ce ai hașurat pentru fiecare premisă („MaP: hașurat M în afara lui P”). Dacă desenul iese neclar, explicația scrisă arată evaluatorului că știi metoda.

Întrebări frecvente

Ce hașurez întâi, premisa majoră sau minora?

Hașurezi întâi premisa universală (A sau E), indiferent dacă e majora sau minora. Abia apoi pui × pentru premisa particulară, ca să știi în ce regiune rămasă liberă trebuie plasat.

Ce înseamnă un × pus pe linie?

Înseamnă că știi că există cel puțin un obiect într-una dintre cele două regiuni, dar nu știi în care. Dacă concluzia cere ca × să fie într-una anume dintre ele, silogismul este nevalid.

Hașurarea înseamnă că regiunea e plină?

Nu, invers: o regiune hașurată este goală, adică nu conține niciun obiect. Propozițiile universale spun ce nu există, de aceea se reprezintă prin hașurare.

Pot verifica orice silogism categoric cu diagrame Venn?

Da, orice silogism categoric standard cu trei termeni. Singura atenție este la modurile care trag o concluzie particulară din premise universale, care ies valide doar dacă presupui explicit că un termen nu e vid.