Înainte să te apuci de pătratul opoziției sau de silogisme, merită să știi cum arată foaia de examen. Structura probei de BAC la Logică (disciplina „Logică, argumentare și comunicare”) este foarte stabilă: trei subiecte a câte 30 de puncte, plus 10 puncte din oficiu, cu o durată de 3 ore. Am comparat varianta de BAC 2025 cu varianta de la Simularea BAC 2026, ambele publicate de CNCEE împreună cu baremele, iar structura cerințelor este identică în ambele documente.
Mai jos găsești fiecare subiect desfăcut pe cerințe, cu punctajul exact, apoi câteva concluzii practice: ce merită învățat primul și cum îți împarți timpul.
Structura probei de BAC la Logică pe scurt
| Subiect | Ce conține | Punctaj |
|---|---|---|
| Subiectul I | 10 grile, diagrame Euler pentru 5 termeni, 8 itemi adevărat/fals | 30 p |
| Subiectul al II-lea | Pătratul opoziției, conversiune, obversiune, operații compuse, corectitudinea raționamentelor imediate | 30 p |
| Subiectul al III-lea | Silogisme (scheme, diagrame Venn, construcție), adevărat/fals, reguli de definire | 30 p |
| Din oficiu | Se acordă automat | 10 p |
| Total | Durată: 3 ore | 100 p |
Nota se obține împărțind punctajul total la 10: 100 de puncte înseamnă nota 10, 75 de puncte înseamnă 7,50 și așa mai departe.
Subiectul I (30 de puncte): verificarea cunoștințelor de bază
Primul subiect verifică, prin itemi scurți, noțiuni din diverse teme ale programei.
- A. 10 itemi cu alegere multiplă, cu o singură variantă corectă, câte 2 puncte fiecare: 20 p.
- B.1. Reprezentarea prin diagrame Euler a raporturilor dintre 5 termeni dați: 2 p.
- B.2. 8 itemi adevărat/fals, câte 1 punct: 8 p.
Grilele valorează două treimi din subiect, deci aici contează să nu pierzi puncte din neatenție. La diagrama Euler trebuie să recunoști raporturile de identitate, ordonare (numită în unele manuale subordonare/supraordonare), intersecție și opoziție dintre termeni. Detalii și exemple găsești în ghidul pentru Subiectul I și în articolul despre diagramele Euler.
Subiectul al II-lea (30 de puncte): propoziții categorice și inferențe imediate
Este subiectul cel mai „algoritmic”: dacă știi regulile, poți lua punctajul maxim aproape mecanic.
| Cerință | Ce faci | Punctaj |
|---|---|---|
| A | Construiești 4 raporturi de opoziție (contradictorie, contrară, subalternă, supraalternă etc.) pentru propoziții date: formal (4 × 1 p) și în limbaj natural (4 × 1 p) | 8 p |
| B | Conversa și obversa a 2 propoziții: formal (4 p) și în limbaj natural (4 p) | 8 p |
| C | 2 operații compuse (de exemplu obversa conversei): formal (2 × 1 p) și în limbaj natural (2 × 2 p) | 6 p |
| D | Formalizezi opiniile a doi elevi (2 × 2 p), stabilești dacă fiecare raționament e corect (2 × 1 p) și explici unul prin legea distribuirii termenilor (2 p) | 8 p |
Observă că aproape fiecare cerință are o parte formală (SaP, SeP, SiP, SoP) și una în limbaj natural, punctate separat. Un exemplu rezolvat complet găsești în Subiectul al II-lea, pas cu pas.
Subiectul al III-lea (30 de puncte): silogisme și definiții
| Cerință | Ce faci | Punctaj |
|---|---|---|
| A | Scrii schemele de inferență pentru 2 moduri silogistice date (2 × 2 p), construiești un silogism în limbaj natural (2 p), verifici ambele moduri prin diagrame Venn (2 × 3 p) și decizi dacă sunt valide (2 × 1 p) | 14 p |
| B | Construiești un silogism valid care are drept concluzie o propoziție dată: formal (3 p) și în limbaj natural (3 p) | 6 p |
| C | 4 itemi adevărat/fals (4 × 1 p) | 4 p |
| D | Menționezi o regulă de corectitudine încălcată de o definiție dată (2 p), încă o regulă (2 p) și construiești o definiție corectă (2 p) | 6 p |
Cerința A singură valorează 14 puncte, aproape jumătate din subiect, iar diagramele Venn aduc 6 dintre ele. Dacă un capitol merită exersat zilnic în ultimele săptămâni, acesta e. Vezi și ghidul pentru Subiectul al III-lea.
Ce înseamnă structura asta pentru felul în care înveți
1. Limbajul natural valorează mult
Dacă aduni punctele acordate explicit pentru formularea în limbaj natural (II.A, II.B, II.C, III.A – construirea silogismului, III.B), ajungi la 17 puncte. Asta înseamnă că nu e suficient să scrii corect „PeS”; trebuie să scrii și propoziția în română, fără să schimbi sensul. Cele mai multe puncte se pierd aici la obversiune, unde predicatul devine complementul său („ne-P”, „non-P”).
2. Subiectele II și III sunt previzibile
Tipurile de cerințe se repetă de la o sesiune la alta. Asta e o veste foarte bună: 60 de puncte se pot obține aplicând proceduri pe care le poți exersa până devin automate. Grilele de la Subiectul I sunt mai variate, pentru că pot acoperi teme diferite din programă.
3. Cele 10 puncte din oficiu nu te salvează singure
Le primești oricum, dar nu le lua în calcul ca „plasă de siguranță”. Pentru nota 10 ai nevoie de toate cele 90 de puncte din subiecte.
Descarcă de pe subiecte.edu.ro modelele și variantele oficiale publicate de CNCEE, împreună cu baremele. Structura de mai sus a fost verificată pe două dintre ele, dar e bine să vezi cu ochii tăi cum sunt formulate cerințele și să verifici dacă a apărut un model nou.
Cum îți împarți cele 3 ore
Nu există o împărțire oficială, dar una proporțională cu efortul cerut arată cam așa:
| Etapă | Timp orientativ |
|---|---|
| Citirea tuturor cerințelor | 5–10 minute |
| Subiectul I | 30–40 de minute |
| Subiectul al II-lea | 40–50 de minute |
| Subiectul al III-lea | 50–60 de minute (Venn-urile cer timp și atenție) |
| Recitire și verificare | restul, minimum 15 minute |
Mulți elevi preferă să înceapă cu Subiectul al II-lea, fiindcă e cel mai mecanic și „încălzește” mâna. Ordinea nu contează pentru corector, atâta timp cât numerotezi clar fiecare cerință.
Nu lăsa recitirea pe final „dacă rămâne timp”. O literă greșită (SeP în loc de SoP) sau un complement uitat la obversă te costă puncte întregi, iar asemenea greșeli le prinzi doar la verificare. Lista celor mai dese capcane e în articolul despre greșelile frecvente la BAC Logică.
Ce trebuie să știi pentru fiecare subiect
- Subiectul I (grilele și itemii adevărat/fals pot veni din orice temă a programei): termeni (intensiune, extensiune, raporturi), definiție și clasificare, propoziții categorice, distribuire, inferențe, silogism, inducție, analogie, argumentare și sofisme, persuasiune și manipulare.
- Subiectul al II-lea: cele 4 propoziții categorice, pătratul logic al opoziției, conversiunea, obversiunea, operațiile compuse, legea distribuirii termenilor.
- Subiectul al III-lea: silogismul categoric (termeni, figuri, moduri), legile generale ale silogismului, diagramele Venn, regulile de corectitudine ale definiției.
Dacă vrei un calendar concret, pornește de la planul de învățare în 30 de zile.
Întrebări frecvente
Câte puncte are fiecare subiect la BAC Logică?
Fiecare dintre cele trei subiecte valorează 30 de puncte, iar 10 puncte se acordă din oficiu, pentru un total de 100 de puncte. Nota finală este punctajul împărțit la 10.
Cât durează proba de Logică la Bacalaureat?
Proba durează 3 ore. O împărțire orientativă este 30–40 de minute pentru Subiectul I, 40–50 pentru al II-lea, 50–60 pentru al III-lea și cel puțin 15 minute pentru verificare.
Se schimbă structura subiectelor de la un an la altul?
Varianta de BAC 2025 și cea de la Simularea BAC 2026 au exact aceeași structură pe cerințe. Totuși, verifică întotdeauna modelul oficial publicat de CNCEE pe subiecte.edu.ro pentru anul tău.
Ce subiect valorează cel mai mult la BAC Logică?
Subiectele au punctaj egal, dar cea mai mare cerință individuală este III.A, cu 14 puncte: scheme de inferență, construirea unui silogism și verificarea prin diagrame Venn.